Progresul înregistrat in domeniul inteligentei artificiale a condus chiar la noutăți lingvistice, începând să fie utilizați termeni precum “lawbot” sau “lawyer bot”. Studiind piața serviciilor bazate pe acest sistem în domeniul avocaturii, se poate constata existența a două tendințe principale de dezvoltare: pe de o parte, algoritmi care înlocuiesc activități ale avocaților umani, iar pe de altă parte, algoritmi care eficientizează activitatea avocaților umani.

Prima categorie este cea care suscită dezbaterile cele mai aprinse, aducând în atenție întrebarea antamată încă de la titlul prezentului articol, și anume în ce măsură poate un algoritm să înlocuiască un avocat. Exemplele practice demonstrează că au fost deja făcuți pași în această direcție, astfel:

• Do Not Pay (“Nu plăti”) se autoproclamă pe prima pagină a website-ului propriu “primul avocat robot din lume”, aplicația pretinde să acorde utilizatorilor facilitatea de a reda în cuvinte proprii problema de drept cu care se confruntă, urmând ca software-ul dezoltat pe modelul de învățare automată să traducă în limbaj juridic și să completeze documentele necesare pentru soluționarea problemei. Printre serviciile listate pe website se regăsesc sarcini ce sunt în mod previzibil relativ ușor de automatizat, precum contestarea amenzilor pentru parcări ilegale sau rezilierea unor contracte de prestare servicii, dar și servicii cel puțin surprinzătoare sau de o complexitate sporită, precum “annul my marriage” (“anulează-mi căsătoria”) sau “make money online” (“fă bani online”).
• Neota Logic – prin intermediul acestei platforme, la cererea unor societăți de avocatură, au fost dezvoltate aplicații precum: a) Automatizarea încheierii acordurilor de confidențialitate (“non disclosure agreements”), integrând în aceeași aplicație procesul de redactare, negociere, semnare electronică și înregistrare, b) O aplicație web gratuită pusă la dispoziție de echipa de litigii victimelor fraudelor informatice pentru a parcurge pașii imediați ce trebuie urmați pentru blocarea contului accesat în mod neautorizat și sesizarea autorităților competente, c) O aplicație pentru îndrumarea persoanelor fizice din Australia ce nu și-au putut desfășura activitatea din cauza pandemiei, pentru a înțelege criteriile de eligibilitate și a parcurge procedura pentru acordarea ajutorului financiar guvernamental.
• ROSS – aplicatie ce utilizează procesarea de limbaj natural și algoritmi de învățare automată pentru a facilita cercetarea juridică prin: (i) sistem de căutare pe bază de întrebări, iar nu simple cuvinte-cheie, (ii) identificarea unor spețe relevante cu limbaj similar, iar nu doar identic cu cel introdus, (iii) rezumarea jurisprudenței identificate, pe baza întrebărilor introduse, (iv) transmiterea unor notificări în cazul unor modificări legislative relevante pentru cercetările efectuate.

Sunt aceste exemple suficiente sau concludente pentru a putea trage concluzia că avocații vor fi în curând înlocuiți de algoritmi? Astfel, sunt analizate in diverse articole pe rând tipurile de sarcini îndeplinite de avocați, estimând potențialul impact al inteligentei artificiale asupra forței de muncă umane sub trei categorii: impact minor, impact moderat și impact major. În timp ce printre activitățile incluse în categoria de impact minor se regăsesc, în opinia autorilor, exemplificativ consultanța acordată clienților, negocierea și reprezentarea în instanță, la polul opus, printre activitățile cu impact major se regăsește revizuirea documentelor. La granița între cele două, în categoria activităților cu impact moderat sunt listate: redactarea de documente, efectuarea de due diligence, cercetarea juridică și stabilirea strategiei.

În special în privința algoritmilor care înlocuiesc activitățile avocaților umani, de cele mai multe ori, intenția declarată este de a facilita accesul cetățenilor (cu venituri reduse) la servicii avocațiale și, atunci când este cazul, la justiție. Însă dreptul la apărare ar putea fi periclitat dacă serviciile avocațiale sunt oferite de personal necalificat (uman sau computerizat).

Autorizarea sub diverse forme a profesioniștilor care prestează astfel de activități garantează un anumit standard de pregătire și formare profesională care, în final, reprezintă o garanție a protecției drepturilor și intereselor cetățenilor ce apelează la acești profesioniști. Liberalizarea completă a acestui domeniu, sub dezideratul garantării dreptului la apărare, ar putea conduce tocmai la consecința contrară, întrucât apărarea trebuie să fie și calificată, iar nu doar la îndemână. Aceasta este, de altfel, și rațiunea pentru care (i) anumite activități specifice sunt rezervate prin lege avocaților, iar (ii) calitatea de avocat este obținută pe baza unui examen.

În decembrie 2018, Comisia Europeană pentru Eficiență în Justiție (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei a adoptat “Carta Etică Europeană în privința utilizării inteligenței artificiale în sistemele judiciare și domeniile adiacente” (“Carta Etică Europeană”) primul document european relevant în această materie. În cadrul acesteia, au fost stabilite următoarele cinci principii fundamentale, cu explicațiile aferente, după cum urmează: a) Principiul respectării drepturilor fundamentale; b) Principiul nediscriminării; c) Principiul calității și securității; d) Principiul transparenței, imparțialității și echității; e) Principiul “under user control” (“sub controlul utilizatorului”).

O altă inițiativă in domeniu este publicarea la finalul lunii martie 2022 a “Ghidului pentru utilizarea de către avocați și firmele de avocatură din Uniunea Europeană a uneltelor bazate pe inteligența artificială” (“Ghidul CCBE”) de către Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) și Fundația Europeană a Avocaților (ELF). Conform Ghidului CCBE, printre activitățile desfășurate de avocați cu cel mai mare potențial de a fi eficientizate prin intermediul inteligenței artificiale, sunt enumerate: redactarea de documente, analiza de documente, cercetarea legislației și jurisprudenței, transcrierea automată a unui discurs, utilizarea de chatbots și asistența în organizarea internă a activităților administrative.

Totodată, cu un interes crescut deopotrivă pentru a deveni un competitor puternic pe piața globală în domeniul inteligentei artificiale dar și pentru a ține riscurile aferente sub control, la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus noi reguli și acțiuni. Astfel, în aprilie 2021 s-a publicat “Pachetul AI”, în care se regăsește inclusiv o propunere de Regulament, ce prevede o listă de practici interzise, clasificarea sistemelor Al în funcție de gradul de risc, obligația desemnării la nivel național a unei autorități de notificare, instituirea Comitetului European pentru Inteligența Artificială, crearea unei baze de date UE pentru sisteme autonome de AI cu grad ridicat de risc, instituirea unui mecanism de monitorizare ulterioară și alte astfel de măsuri.

Astfel, instrumentele bazate pe inteligență artificială pentru funcționalități restrânse sunt deja o realitate și sunt folosite în activitatea de zi cu zi a profesioniștilor din domeniul juridic. Tocmai de aceea, preocuparea ar trebui să fie orientată către modul în care astfel de tehnologii funcționează deja și asupra consecințelor pe care le produc în prezent sau le pot produce în viitor. Numai o dezvoltare responsabilă a acestor tehnologii poate conduce deopotrivă la eficientizarea muncii umane și la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În caz contrar, în absența unor direcții clare de orientare, sub cupola unor intenții declarate dintre cele mai nobile precum facilitarea accesului la justiție, combaterea criminalității sau eficientizarea costurilor, se poate ascunde, în realitate, un cal troian al riscurilor nebănuite. Justiția și avocatura, la fel ca orice alt domeniu, vor suferi treptat transformări semnificative, dar dacă acestea vor fi într-o direcție pozitivă sau negativă depinde de înțelegerea și acceptarea a două idei: (i) progresul nu poate fi oprit, (ii) dar poate fi dirijat.

https://www.juridice.ro/788459/inteligenta-artificiala-in-justitie-si-avocatura-unde-suntem-si-spre-ce-ne-indreptam.html